LĂUTA
Lăuta a fost instrumentul preferat (alături de viola da gamba) al muzicienilor secolului al XVI-lea. Lăuta a avut un rol primordial în înflorirea acompaniamentului instrumental, asociindu-se cu vocea fără a fuziona cu aceasta, îmbogățind astfel discursul muzical fără a compromite inteligibilitatea textului. Are cutia de rezonanță bombată, gâtul relativ scurt cu 6 coarde duble și cheile dispuse în unghi drept. In Evul Mediu se cânta cu o pană, iar ulterior prin ciupire cu degetele. VIHUELA
Vihuela, un instrument cu un repertoriu considerabil, a fost foarte populară în Spania. A fost înlocuită de chitară în secolul al XVII-lea. UKULELE
O mică chitară cu patru coarde. COBZA
O lăută populară în Europa de Est. BOUZOUKI
O laută populară în Grecia modernă. LIRA
Un instrument în care coardele vibrează liber paralel cu placa de rezonanță. CLAVECINUL
Clavecinul este format dintr-o cutie conținând o placă de rezonanță (tablă armonică) pe care sunt întinse coardele. Apăsând o clapă, executantul ridică o limbă de lemn prevăzută cu un cioc din piele plasată lângă o coardă; acest cioc ciupește coarda și o face să vibreze, așa cum degetul ciupește și face să vibreze coarda chitarei. SHAMISEN
Un alt model de lăută japoneză. Se cântă prin ciupire cu plectru. | TEORBA
Un hibrid între o lăută bas și o liră. CHITARA
Originară în Spania, chitara acustică este astăzi unul din cele mai populare instrumente. MANDOLINA
Un instrument asemănător lăutei la care se cântă prin ciupire cu plectru. BANJO
Un instrument cu o cutie de rezonanță clindrică, cu patru sau cinci coarde, de origine africană. ȚITERA
O familie de instrumente cu coardele și cutia de rezonanță de aceeași lungime. HARPA
Un instrument în care coardele vibrează liber perpendicular pe placa de rezonanță. SITAR
O lăută indiană cu coarde rezonante. Se cântă prin ciupire cu plectru. BIWA
O lăută japoneză. Se cântă prin ciupire cu plectru. |















