Muzica face o mulțime de lucruri în corpul uman. De la mascarea sunetelor sau sentimentelor neplăcute, la încetinirea și egalizarea undelor cerebrale, la afectarea într-un mod pozitiv a respirației, pulsului și tensiunii arteriale, muzica este responasbilă de buna stare a corpului uman. Ea, de asemenea, reduce tensiunea musculară, îmbunătățește coordonarea și mișcările corpului, afectează temperatura corpului, reglează hormonii legați de stres, întărește sistemul imunitar, schimbă percepția spațio-temporală a corpului uman, întărește memoria și capacitatea de învățare, sporește productivitatea, stimulează digestia, îmbunătățește receptivitatea inconștientă la simbolism și generează o stare de bine și siguranță. Toate aceste lucruri sunt „lucrarea” muzicii în corpul uman. Tot ce urmează să prezint sunt studii ale unor oameni de știință respectați, lucruri dovedite științific.
Muzica maschează unele sunete sau sentimente neplăcute. De exemplu, când mergem la dentist și parcă ne încearcă niște sentimente de frică, în momentul în care ne punem în scaunul dentistului și există muzică relaxantă în jur, corpul uman intră într-o stare de calm interior. Sau, spre exemplu, când dentistul pornește „albinuța”, muzica are un rol de a calma corpul uman la auzul acestui zgomot care, în situații normale, ar fi mult mai stresat.
Muzica poate încetini undele cerebrale. Există patru tipuri de unde cerebrale: unde Beta, Alfa, Teta sau Delta. Aceste unde sunt măsurate în hertzi, iar undele Beta sunt undeva între 14 și 20 Hz, undele Alfa au 9-13 Hz, Teta între 4 și 7 iar undele Delta sunt cuprinse în intervalul 0.5-3 Hz. Undele Beta sunt responsabile de activitățile de zi cu zi sau de emoții puternice. Undele Alfa intervin în momentul în care ești calm și ai o conștiență ridicată asupra mediului înconjurător. Dacă meditezi, dormi, sau ești într-o stare creativă, undele Teta preiau controlul. Într-un somn adânc sau o adâncă stare de meditație undele Delta sunt predominante. Cu cât undele au frecvență mai joasă, cu atât corpul uman se simte mai relaxat. Muzica barocă face o tranziție foarte bună de la undele Beta la cele Alfa.
Muzica afectează frecvența cardiacă, tensiunea arterială și pulsul. Inima umană preia fecvența, tempoul și volumul muzicii și tinde să accelereze ritmul pentru a fi în concordanță cu muzica pe care o „aude”. Asta nu înseamnă că dacă ascultăm muzică ce are un tempo de 320 de bătăi pe minut inima va bate cu 320 de bătăi pe minut. Dar inima își va accelera cu siguranță bătăile. Se poate ca muzica să afecteze tensiunea arterială. Doctorul Shirley Thompson, un profesor de epidemiologie de la Universitatea de Sănătate Publică din Carolina de Sud, a făcut un studiu care arată că zgomotele pot ridica tensiunea arterială cu până la 10 procente.
Muzica reduce tensiunea musculară și ajută la coordonare. Un studiu făcut în 1991 de către Universitatea de Stat din Colorado a arătat că corpul uman se poate coordona mult mai bine pe muzică, ritmul melodiei ajutănd la acest lucru.
Muzica afectează temperatura corpului. Gândiți-vă la niște sunete neplăcute. Când se aude un scârțâit al vreunei uși sau sunetul unghiilor pe tabla de școală parcă se formează sloiuri de gheață pe șira spinării, sau piele de găină. Acest lucru schimbă puțin temperatura corpului.
Muzica îmbunătățește funcțiile imunitare ale corpului. S-a arătat că muzica poate oxigena celulele corpului. Buddha Gerace, un cercetător al vocii din Lake Montezuma, Arizona, a „inventat” niște exerciții vocale ce crește circulația limfatică cu până la de trei ori viteza ei normală. El susține că aceste exerciții l-ar fi ajutat pe actorul Henry Fonda să își revină din punct de vedere vocal în timpul filmărilor la „Mister Roberts” de pe Brodway.
Muzica afectează corpul uman în mai multe maniere decât putem noi bănui. Ea poate manipula sentimentele și stările de spirit cu ușurință și te poate ridica dintr-o depresie ca niciun alt antidepresiv existent.
